Scrisorar, Mihail Siskin – o carte citita la momentul nepotrivit

Cred, si pe buna dreptate, ca nu exista o carte proasta pana la capat. Fiecare scriere are un rand de memorat, o idee amarata de retinut, transmite in fond un sentiment. Important este sa vrei sa vezi si partea buna. Aici nu prea ne descurcam si recunosc ca am blamat multe opere la viata mea. Dar nu despre acest subiect vreau sa facem azi o dezbatere, ci sa vorbim despre Scrisorar, un roman de dragoste, pe care desi l-am apreciat datorita detaliilor tehnice, mi-a displacut din alte puncte de vedere.

Scrisorar aduna in paginile sale scrisorile  de dragoste dintre Sasenka si Volodia, doi indragostiti separati de razboi. Paginile lor aduc mai mult cu insemnari din jurnal, pentru ca nu sunt doar niste romante de dor, asa cum te-ai astepta, ci descriu intamplari din prezent si rememoreaza momente din copilarie ori adolescenta. Cumva protagonistii isi abordeaza si descriu reactiile din trecut intr-o maniera filosofica.

Scrierea e impecabila, putin siropoasa si cere un cititor indragostit nu atat de cuvinte, ci mai mult de oameni. Poate gresesc, dar simt ca altfel as fi gustat aceasta opera intr-o perioada mai sensibila ori mai matura. Acum sunt departe de cititorul de care aceasta scriere a avut nevoie. Si de aceea, i-am dat doar doua stelute pe goodreads.

Abordarea filosofica a mortii, scurtele descrieri de pe frontul de razboi (adica randurile care m-au incantat in cea mai mare masura), introspectia, pe care se si pune accentul mai mult decat pe relatia dintre cei doi, fac din acest roman unul al cunoasterii de sine.

Poate ca nu vei intra in poveste si vei gasi scrierea plictisitoare, ori deloc potrivita personalitatii tale. De asemenea, acest roman poate sa ti se para incantator, ca o muzica pentru urechile tale. Personal, am fost undeva la mijloc. Daca aveti impresii de impartasit cu muritorii de rand, sectiunea comentarii va sta la dispozitie. Pana la urmatoarea intalnire, sa aveti parte de lecturi cat mai placute!

Poti cumpara cartea de pe elefant.ro

 

Ca sa fii fericit, ai nevoie de martori. Te poti simti cu adevarat fericit numai dupa ce primesti un fel de confirmare si, daca nu prin intermediul privirii, daca nu prin atingere, daca nu prin prezenta, atunci macar prin absenta.

 

Share this...
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

9 comentarii la „Scrisorar, Mihail Siskin – o carte citita la momentul nepotrivit

  1. Ai scris foarte frumos :)! Sunt de acord cu tine ca exista carti pe care le citesti in momente nepotrivite din viata si iti lasa un gust amar. Eu am patit asa cu Marcel Proust „In cautarea timpului pierdut”, am citit-o mult, mult prea devreme, nu am inteles mare lucru si prin urmare acum, mi-e greu sa ma apuc de ea :(.

  2. Mie mi-a plăcut mult de tot, a fost una din cărțile preferate în 2015. E mai mult o carte de atmosferă, un text foarte subtil al trăirilor personale și foarte puțin un roman al acțiunii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *