Tronul de cleștar, de Sarah J. Maas sau cum poți distruge un subiect bun cu prea mult romantism

Despre această carte am auzit atât de multe cuvinte de laudă încât muream de nerăbdare să pun mâna pe ea și să aflu ce a cucerit atât de mulți cititori. Am pornit cu așteptări mari, lucru pe care nu prea îl poți controla și nu o să spun că am fost dezamăgită într-un mod tragic. Dar nici nu am fost satisfăcută de ceea ce am citit.

Subiectul a fost bun, așa cum deja am spus. Calaena e o adolescentă de 18 ani și surprinzător e și un asasin plătit. Încă de la începutul cărții e luată pe sus din închisoarea în care era supusă torturii și aruncată într-un joc absurd (un fel hunger games, dacă vreți) în care trebuie să se lupte cu alți tineri pentru a deveni omul care ucide în numele regelui.

Culmea, regele pentru care trebuie să devină campioană, e cel care a aruncat-o în închisoare, deci teoretic cel mai mare dușman al ei. Mno, cam cât de ofertant e acest subiect? Cât suspans putea fi produs, ce tablou sângeros și plin de urzeli putea oferi scriitoarea publicului.

În schimb aceasta a ales să mușamalizeze acțiunea cu un triunghi amoros și cu mai multe detalii despre zâmbetul arogant al fiului regelui decât despre neregulile care se petrec în castel: uciderea brutalică, animalică a celorlalți concurenți, morți care vorbesc, personajele suspecte.

Dialogurile în schimb mi-au plăcut. Au fost amuzante, vii, îndrăznețe, nu atât de clișeice. În fond nici subiectul cărții nu e un clișeu, dar nici o oază de originalitate. Cel puțin în ceea ce privește acest aspect, totul a fost echilibrat. Limbajul e facil, cartea se citește foarte ușor, nu-ți prea pune mintea la muncă. 

Personajele mi-au plăcut, nu pot sa neg. Îmi place agilitatea și curajul protagonistei, atitudinea lui Chaol, maturitatea lui și faptul că Dorian e mai uman decât te-ai fi așteptat de la cineva cu o familie ca a lui. Însă interesului acestuia pentru protagonistă mi s-a părut deplasat și previzibil.

Finalul m-a făcut curioasă, dar nu pot să spun că e un motiv suficient pentru ca eu să îmi achiziționez și următorul volum. Însă dacă voi simți nevoia în viitor de o lectură ușoară, cu mari doze de romantism și ceva crime la mijloc, voi apela la continuarea seriei. Poate volumul al doilea e mai bun. 🙂
Voi ce părere aveți despre această carte?

Share this...
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

3 comentarii la „Tronul de cleștar, de Sarah J. Maas sau cum poți distruge un subiect bun cu prea mult romantism

  1. Nu am citit inca aceasta serie, asa ca nu pot sa imi dau cu parerea. Multumesc insa pentru prezentare, ai privit cartea dintr-un alt unghi decat alte recenzii pe care le-am citit iar pentru mine este un punct de vedere util si interesant.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *