Urzeala tronurilor de George Martin-mai bine de atât nici că se putea

Atât de mult ce m-a „urmărit” această serie și atât de multe cuvinte de laudă am auzit despre ea încât aveam impresia că era datoria mea în fața societății să citesc această scriere. Simțeam o presiune foarte mare pe care mă încăpățânam totuși să o ignor. În pricipiu pentru că nu părea tocmai genul meu literar. Credeam că e prea mult război și sânge pentru mine și de asemenea se vorbea foarte mult de complexitatea cărților, deci se anunța o lectură greoaie. M-am lăsat intimidată de parcă nu mai citisem cărți grele în toată existența mea. 

Inițial mi-am zis că mai bine m-aș uita doar la serial. Doar nu trebuie să citesc eu chiar toate cărțile. După zece minute, am închis filmul pentru că dacă tot această serie e atât de bună pe cât se spune, voi regreta că nu am citit-o. Așa că m-am înarmat cu răbdare și am început probabil cea mai bună carte de la Harry Potter încoace. 

Cărțile urmăresc jocurile pentru putere într-o societate medievală, aproape sălbatică, în care cadoul perfect înseamnă capul dușmanului. Unii luptă pentru tron, alții pentru bani iar unii doar pentru supraviețuire. Aproape toată lumea trădează și se pune pe sine înainte. Interesant e că toate aceste aspecte se combina cu irealul și deși eu încă nu am întâlnit foarte multe personaje care să nu fie umane, sunt tare curioasă dacă vor interveni mai multe în acțiune în următoarele cărți. Acum amenințările doar bântuie, iarna încă nu a venit, despre cei reci se aud doar zvonuri. Setea de suspans, de moarte și de acțiune încă nu mi-a fost satisfăcută. 

Lectura nu a decurs atât de greoi pe cât mă așteptam. Ce-i drept, nu reușeam să citesc mai mult de 150 de pagini pe zi (aproximativ), dar aveau loc atât de multe evenimente în acele pagini încât chiar aveai nevoie de pauze uneori. În plus, scriitorul are un talent fascinant de a te ține în priză. Își încheie fiecare capitol cu o frază care te face să vrei să afli cât mai multe. Alteori uitam efectiv de timp citind și treceam de miezul nopții fără să realizez. 

Intr-adevar sunt foarte multe personaje și e dificil să ții pasul cu toți, dar crede-mă pe unii nu îi poți uita sau cofunda. El (foto mai jos), de exemplu, e personajul meu preferat. Nu știu pentru cât timp, pentru că scriitorul ucide mai mereu un personaj mai mult sau mai puțin important. Cu acest aspect e greu să te obișnuiești, pentru că uneori nu ai cum să te atașezi.

Deja am început „Încleștarea regilor”, însă până să finalizez toată seria mai am vreo 3000 de pagini. Deci, cel mai probabil, foarte multe vești nu veți auzi de la mine în cele ce urmează. Voi ce citiți și ce păreri împărți despre aceste cărți? 😀

Share this...
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

8 comentarii la „Urzeala tronurilor de George Martin-mai bine de atât nici că se putea

  1. Mi-am propus și eu să o citesc, dar după ce am văzut câteva episoade din serial. Așa am ajuns să amân citirea cărților fiind și intimidată de numărul de pagini. Cred că voi începe lectura după terminarea acestui sezon, deși mai am alte serii pe care vreau să le citesc. Super fain că te-ai apucat de ele! Spor la citit! 🤗

      1. Urmează să scriu o postare despre acest subiect, dar în principiu sunt niște serii foarte populare de care m-am „temut” până acum. 😁 Te aștept și pe la mine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *